Utile

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, pe scurt ANRE, este o institutie publica independenta, care reglementeaza pietele de energie electrica si de gaze naturale. ANRE nu este finantata de la bugetul de stat.
ANRE stabileste regulile necesare functionarii pietei de energie electrica si de gaze naturale si se asigura ca aceste reguli sunt respectate de toti participantii la piata. ANRE acorda licente si autorizatii care dau posibilitatea companiilor sa opereze pe piata de energie electrica. Companiile au obligatia de a respecta termenii licentei, iar în cazul în care nu realizeaza acest lucru, ANRE poate lua masuri împotriva lor.

Racodarea la reteaua electrica se face de catre operatorul de retea. Acesta poate realiza racordarea prin forte proprii sau poate contracta executia lucrarilor cu terti atestati, ori direct, cu un anumit proiectant/constructor atestat ANRE, in cazul in care acestaa fost ales si solicitat in mod expres, in scris de catre utilizator, inainte de incheierea contractului de racordare la reteaua electrica.

Realizarea instalatiilor din aval de punctual de delimitare este in responsabilitatea exclusive a utilizatorului si se face pe cheltuiala acestuia.

In conformitate cu principiile de calcul stabilite prin anexa nr.2 din „Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public”, aprobat prin HG nr.90/ 2008, tariful de racordare la retelele electrice de medie si / sau joasa tensiune, T , insumeaza trei componente: A, B, si C, respectiv T = A+B+C , unde:

• A = ( a_i x S ) reprezinta componenta corespunzatoare capacitatii rezervate utilizatorului in reteaua din amonte de punctul de racordare; marimea acesteia se determina ca produs al puterii aprobate, S, exprimate in kVA si un tarif specific a_i in lei/kVA stabilit pe baza de costuri medii. Acesta componeneta numita si taxa de putere a fost eliminata prin HG 90/2008, prin urmare componentat A este 0 (zero).
• B - reprezinta componenta corespunzatoare instalatiei de racordare; marimea acesteia se determina in functie de tipul retelei, lungimea racordului /bransamentului si puterea aprobata, pe baza unor indici specifici b reprezentand costuri medii pe unitatea de masura ( km, kW, buc. etc.);
• C - reprezinta componenta corespunzatoare receptiei lucrarilor si punerii sub tensiune a instalatiei electrice de utilizare, stabilita pe baza de tarife.

Avizul de amplasament este raspunsul scris al operatorului de retea la cererea unui solicitant, in care se precizeaza punctul de vedere fata de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului referitor la indeplinirea conditiilor de coexistenta a obiectivului cu retelele electrice ale operatorului.

Realizarea retelei electrice este finantata, de regula, de catre autoritatile publice, din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite.Reteaua se realizeaza de catre autoritatea publica locala in calitate de titular de investitie si ramane in patrimoniul acesteia.

Autoritatea publica locala incheie cu operatorul de retea un contract de comodat avand drept obiect reteaua realizata, pe toata durata de viata a acesteia, cu obligativitatea comodatarului de a o mentine in stare de functionare pe costurile sale.

Realizarea retelei electrice poate fi finantata si de unul dintre viitorii consumatori, individual sau ca imputernicit legal al unui grup de consumatori. Consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul retelei primeste compensatie baneasca de la ceilalti consumatori care se racordeaza la reteaua realizata, in momentul racordarii acestora.

In functie de puterea solicitata, distanta fata de elementele retelei electrice de interes public existente si caracteristicile ei, racordarea instalatiei utilizatorilor la aceasta se realizeaza, dupa caz:

a) direct la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune aferenta unui post de transformare;

b) la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune, la barele unui post de transformare;

c) la reteaua electrica de distributie de medie tensiune, direct sau prin racord si post de transformare MT/JT kV;

d) la reteaua electrica de distributie de 110 kV, direct sau prin statie de transformare 110/MT kV;

e) la reteaua electrica de transport, direct la tensiunea retelei sau prin statie de transformare cu raport de transformare corespunzator.

Sistemul de iluminat public este ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comanda, automatizare şi măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Bransamentul electric reprezinta instalatia care realizeaza legatura intre reteaua de distributie de joasa tensiune a furnizorului sic ea a consumatorului. Bransamentul poate fi subteran sau aerian, dupa cum reteaua de distributie este in cablu sau aeriana.

Prin instalaţie electrica interioara (sau de utilizare) se înţelege întreaga instalaţie electrica a unui consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce serveşte la alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice.

Racordul electric este partea de bransament cuprinsa intre linia electrica (aeriana sau subterana) si firida de bransament. Racordul electric poate fi aerian sau subteran.

Firida de bransament este componenta bransamentului in care se realizeaza conexiunile intre racordul electric si coloanele electrice si unde se monteaza aparatele de protectie a coloanelor electrice.

Firida principala este firida de bransament avind rolul de:

• nod energetic pentru manevre de intrerupere si comutatie;
• legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si/sau individuale;
• protectie la scurtcircuit a racordurilor si coloanelor electrice.

Firida individuala este firida de bransament avand rolul de:

• legatura intre racordul electric si coloanele electrice colective si /sau individual
• protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice.

Firida secundara este componenta bransamentului avand rolul de:

• legatura intre o coloana electrica colectiva si coloanele electrice individuale ale abonatilor;
• protectie la scurtcircuit a coloanelor electrice individuale;masurare a energiei electrice consumate de abonat.

Coloana electrica este componenta bransamentului, prin care se realizeaza legatura intre firida de bransament si instalatia electrica a abonatului.

Coloanele pot fi:

a. Coloane electrice colective, care alimenteaza mai multi abonati si care fac legatura intre firida de bransament si firida de distributie si contorizare;
b. Coloane electrice individuale, care alimenteaza un singur abonat

Puterea instalata Pi este suma puterilor nominale a tuturor receptoarelor electrice alimentata din instalatia interioara a abonatului.

Puterea absorbita Pa este puterea maxima, simultan absorbita de unul sau mai multi abonati fiind egala cu produsul dintre suma puterilor instalate si coeficientul de simultaneitate

Bransamentul aerian asigura legatura cu conductoare aeriene de la linia electrica aeriana de distributie a intreprinderii furnizoare de energie si pana la firida de bransament a abonatului. In functie de pozitia consumatorilor fata de reteaua aeriana de joasa tensiune, se deosebesc doua tipuri de bransamente:

a. Bransamente fara traversare, cand reteaua electrica se afla pe aceeasi parte a drumului cu consumatorii.

b. Bransamente cu traversare, cand reteaua electrica se afla pe partea opusa a drumului, fata de consumatori.

Aceste bransamente se impart, la randul lor, in alte doua categori, dupa modul in care se face intrarea in cladire:

1. Bransamente cu suport pentru zid, cand cladirea are o inaltime mai mare de 4 m de la streasina.
2. Bransamente cu suport pe cladire, cand aceasta are o o inaltime sub 4 m la streasina .

Bransamentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:

• partea de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu conductoare aeriene.
• partea de bransament interioara, montata in cladire, cuprinzand echipamentul firidei de bransament, coloana de coborare de la suporturile pe cladire si firida, coloanele interioare de la firida la contorul de decontare.

Bransamentul subteran asigura legatura in cablu de la reteaua electrica de distributie la nisa de bransament a abonatului. Bransamentele subterane se pot racorda direct din cablul principal de alimentare, cu ajutorul unui manson de derivatie, drintr-o nisa principala, sau dintr-o retea aeriana pentru alimentarea unor consumatori la care nu se pot realiza bransamente aeriene. Bransamentele electrice subterane pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:

• parte de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu cablu subteran;
• parte de bransament interioara montata in cladire cuprinzand echipamentul nisei de bransament si coloanele interioare de la nisa la contorul de decontare.

Sistemul sau instalatia de legare la pamant reprezinta totalitatea mijloacelor si masurilor prin care parti ale unui circuit electric, parti conductoare care pot fi accesibile ale unui echipament electric (parti conductoare expuse) sau partile conductoare din vecinatatea unei instalatii electrice (parti conductoare externe) sunt conectate la pamant.

Priza de pamant este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare metalice interconectate sau alte parti metalice actionand in aceeasi maniera, ingropate in pamant si conectate electric la acesta sau introduse in beton care are o suprafata mare in contact cu pamantul.

O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni.

Prizele de pamant pot fi:

• singulare, formate dintr-un singur electrod ce poate fi vertical sau orizontal,
• multiple, cand sunt formate din mai multi electrozi orizontali sau verticali si orizontali;
• orizontale, cand electrozii sunt amplasati in plan orizontal in apropierea solului. Prizele provizorii se amplaseaza la 0,5 m de suprafata solului, iar cele definitive sub adancimea de inghet a zonei conform STAS 6054, dar nu la mai putin de 0,5 m;
• verticale, cand electrozii principali de dispersie sunt electrozi verticali (legati intre ei cu electrozi orizontali).

In functie de adancimea la care se monteaza acestea pot fi:

• de adancime cand partea superioara a electrozilor verticali se afla la cota de inghet a zonei, dar nu mai putin de 0,5 m fata de suprafata terenului;
• de mare adancime cand partea superioara a electrozilor verticali se afla la mai mult de 5 m fata de suprafata terenului, care, de regula, este un teren stancos. In astfel de situatii electrozii se monteaza prin forare, pana se atinge o portiune de teren cu rezistivitate mica;
• naturale: atunci cand electrozii sunt naturali, din elemente metalice, in contact cu pamantul, ale constructiei sau instalatiilor acesteia, sau alte structuri metalice subterane care se afla la cel mult 10 m de constructie si pot fi utilizate pentru trecerea curentului electric rezultat din lovitura de trasnet, fara a-si pierde functionalitatea;
• artificiale: atunci cand electrozii sunt special destinati trecerii curentului electric spre sol.

Protectia diferentiala reprezinta solutia pentru evitarea electrocutarii în instalatiile electrice casnice este foarte simpla: montati în tablourile electrice de distributie din locuinta dumneavoastra aparate de protectie diferentiala.

In locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la electrocutare.
Se poate evita aparitia acestor accidente prin utilizarea unor aparate numite dispozitive de protectie diferentiala. Acestea detecteaza curentii de valori foarte mici care nu trec prin conductoare - numiti curenti diferentiali rezidualisi intrerup automat alimentarea cu energie intr-o astfel de situatie.

Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA. De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt reglate la aceasta valoare a curentului diferential rezidual si vor scoate de sub tensiune instalatia electrica cand se atinge acest prag.

Cea mai economa solutie pentru asigurarea protectiei diferentiale este utilizarea unui singur intreruptor automat de protectie diferentiala (ID) pentru mai multe plecari.

Releu diferential (releu de curent rezidual RCD) - detecteaza curentul care se scurge la pamant si foloseste acest curent pentru a actiona un mecanismul de deconectare a circuitului defect. Principiul de functionare al unui releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor de linie si neutru printr-un miez magnetic toroidal. Un curent de sarcina normala va produce in miezul magnetic fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Daca exista o punere la pamant, curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare. Apare astfel un flux rezultant care induce un curent intr-o infasurare montata pe acelasi miez magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare a circuitului.

Postul de transformare sau Post Trafo reprezinta ansamblul de constructii si instalatii care servesc la transformarea curentului electric de medie tensiune in curent electric de joasa tensiune (24 V – 380 V).

Energia electrică produsă în centralele electrice este transmisă spre consumatori prin reţelele electrice constituite din linii electrice, staţii de transformare, staţii de conexiuni şi posturi de transformare.

Dată fiind importanţa alimentării cu energie electrică pentru economia naţională, reţelele electrice trebuie să satisfacă o serie de condiţii tehnice şi economice dintre care cele mai importante sunt: asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor (în funcţie de natura efectelor produse de întreruperea alimentării), siguranţa în funcţionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate consumatorilor, eficienta economică a investiţiilor.

Transmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele (trepte) de tensiune stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice, ţinând seama de pierderile de energie (direct proporţionale cu pătratul puterii vehiculate şi cu lungimea liniei şi invers proporţionale cu pătratul tensiunii) precum şi de valoarea investiţiilor (care, în domeniul tensiunilor înalte, creşte proporţional cu pătratul tensiunii).

Măsurile care trebuie luate pentru reducerea consumului de energie electrică sunt simple şi pot fi aplicate imediat.

Aparatele electrocasnice sunt responsabile pentru aproximativ o treime din valoarea totală de energie consumată la domiciliu. În schimb, acestea au cel mai mare potenţial de economisire a energiei. O primă măsură poate fi luată chiar în momentul achiziţionării acestor aparate, prin verificarea clasei energetice din care fac parte. Aceste aparate sunt marcate cu etichete pe care figurează clasa energetică. Consumul redus de energie este marcat prin clasa energetică

• Plasaţi frigiderul la distanţă de sursele de caldură pentru a evita încălzirea acestuia.
• Lăsaţi să se racească alimentele înainte de a le depozita în frigider.
• Adaptaţi dimensiunea recipientului în care gătiţi la dimensiunea plăcii maşinii electrice de gătit.
• Fierbeţi alimentele în recipiente cu capac.
• Folosiţi căldura reziduală a ochiurilor de aragaz / plăcii maşinii electrice, care pastrează aceeaşi temperatură cel puţin 5 minute după oprirea lor (minim 10 minute în cazul cuptorului).
• Evitaţi deschiderea frecventă a cuptorului în timpul funcţionării.
• Folosiţi maşina de spălat rufe sau maşina de spălat vase atunci când sunt complet încărcate.
• Spălati vesela şi/sau rufele mai puţin murdare la temperaturi mai scăzute.
• Utilizaţi uscătorul de rufe doar atunci când este absolută nevoie, deoarece consumă multă energie.
• Utilizaţi opţiunea Save Screen a computerelor şi monitoarelor după un anumit interval de neutilizare.
• Scoateţi din priză consumatoarele de curent în caz de neutilizare, pentru a evita consumul în Stand By.
• Utilizaţi prize programabile sau prelungitoare cu întrerupator pentru deconectarea uşoară a aparatelor care au funcţia Stand By încorporată.
• Pentru iluminarea căilor de acces sau a holurilor în casa sau garaj utilizaţi corpuri de iluminat cu senzori de mişcare.
• Pentru iluminatul exterior folosiţi lămpile solare inteligente.
• Înlocuiţi becurile incandescente din locuinţă cu becuri economice.
• Iluminaţi numai încăperile folosite.
• Economisiţi costurile de încălzire prin izolarea pereţilor, a podelei şi a acoperişului.
• Închideţi încălzirea pe timpul nopţii şi când lipsiţi de acasă o perioadă îndelungată.
• În timpul aerisirii locuinţei, închideţi corpurile de încălzit.
• Potriviţi temperatura încăperilor în funcţie de utilizarea acestora.